Am plecat de nebună la Brașov – despre recharge

la Brașov
Roz și detalii

Vineri dimineață am plecat la Brașov, eu cu mine, în această zi din cursul săptămânii, pentru că uneori ai nevoie de momente de respiro în care să te deconectezi de la rutina ta.

Câteodată am perioade cu probleme de concentrare, procrastinare și prea mult timp pe social media, aceste moduri ale minții mele de a-mi spune că trebuie să iau o pauză și să-mi încarc bateriile interioare. Că suntem oameni, nu roboței care să se neglijeze în detrimentul task-urilor, pentru că oricum nu poți să dai același randament dacă nu ești okay.

Mi-am dat seama că nu mai fusesem într-o mică vacanță din vară, because corona and stuff și probabil asta se simțea. Și nu, nu trebuie să mergi în cele mai fancy locuri de pe planetă ca să te conectezi cu tine.

Eu obișnuiam să am o prietenie complicată cu Brașovul, probabil pentru că nu eram obișnuită cu atâta liniște sau cu stilul mai puțin urban. Cum nu fac parte din categoria oamenilor care se urcă pe munte și derivate (mie îmi ajungem doar să mă uit la munți), m-am bucurat de frig și zăpadă ca un turist care explorează.

Câteva highlights

Cazare

În vară, în prima mea noapte singură într-un hotel, am descoperit MiddleHouse. E pe Strada de Mijloc, adică aproape de centru, are un design minimalist și cosy cu decor drăguț și geam deasupra patului, dacă ai și tu filme din astea în care să-ți bată lumina frumos. Plus un câine pufos și o pisică. Așa că recomad dacă ajungi la Brașov.

la Brașov
Forever in love with messy beds

CH9 & Kafea

Pentru că iubitoarea de cafea care sunt s-a bucurat să poată bea cafea afară în zăpadă, cu priveliște spre Biserica Neagră.

Aldus

Anticariatul ăla din centru, tot de lângă Biserică, unde atmosfera e așa vintage și găsești cărți în multe limbi și păpuși creepy.

la Brașov
Subscriu

Muralul Wandei Hutira

Mie îmi place mult street art-ul, pentru că mi se pare o formă mișto de exprimare, ceva în care poți să te regăsești și înfrumusețează trista junglă urbană. Îl găsești pe Strada Mihai Viteazu.

Sâmbătă am petrecut o zi cu mine la Brașov

Adică am ieșit cu mine la cafea, am mâncat cu mine, m-am plimbat prin ninsoare. Și am reușit să mă descurc fără maps, ceea ce e o treabă destul de nouă pentru simțul meu de orientare.

Nu mă consider “mama la self-care”, dar în izolare am învățat că singurătatea e bună, nu deprimantă și am dezvoltat o relație mult mai bine cu mine.

la Brașov
Self-love and plimbărică

Mai scriu și tip jurnal câteodată. Adică ușor deslânat personal.

Uneori pozele mele nu arată extra mega mereu. Îmi place fotografia, dar nu mă dau fotograf, nu știu setări din lene sau lipsă de afinitate, îmi place ideea de emoție. Dar mi-am dat seama că sunt o serie de reminders pentru mine care exprimă sau inspiră ceva.

P.S: Nu totul de mereu așa hype self-care și nebunii (că trebuie să specificăm asta când online-ul ne arată pe toți niște floricele pline de viață care zâmbesc în poze). Uneori încă mă lupt cu obiceiurile și tiparele mele vechi, dar sunt bine și funcțională și nici nu contează ce trebuie să fac ca să ajung așa (având în vedere că nu mi-am dezvoltat nicio dependență și nici nu m-am dus la nebuni).

Lasă un răspuns